Reglementarea pietei de capital

De asemenea, de curând a fost apropabă o nouă lege de importanţă majoră pentru viitorul pieţei de capital din Republica Moldova, şi anume Legea privind piaţa de capital nr. 171 din 11.07.2012 . Prin punerea în aplicare a acestei Legi, autoritatea de supraveghere îşi propune implementarea unui nou model de acces şi de tranzacţionare pe piaţa de capital, diversificarea instrumentelor financiare şi crearea unui mecanism de protecţie care să ofere încrederea necesară investitorilor. ¹⁴

Până a intra în vigoare Legea cu privire la piaţa de capital, din punct de vedere ierarhic, principalele acte legislative ce reglementează piața autohtonă de capital sunt Legea cu privire la Comisia Naţională a Pieţei Financiare; Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare și Legea privind societăţile pe acţiuni.

Legea cu privire la societățile pe acțiuni nr. 1134-XIII din 02.04.97,publicată în Monitorul Oficial al R.Moldova nr.38-39/332 din 12.06.1997, şi în Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1-4/1 din 01.01.2008, fiind o variantă redactată a Legii cu privire la societățile pe acțiuni din 03.01.92, reglementează aspectele legate de una din structurile de bază a pieţei de capital – societăţile pe acţiuni, referindu-se la modul de înfiinţare, dizolvare (lichidare) şi statutul juridic al societăţilor pe acţiuni, drepturile şi obligaţiile acţionarilor, apărarea drepturilor şi intereselor legale ale creditorilor şi acţionarilor acestor societăţi. Sub incidenţa prezentei legi se află societăţile pe acţiuni înfiinţate sau care sînt în proces de înfiinţare în Republica Moldova.¹⁵

 Legea cu privire la societățile pe acțiuni nr. 1134-XIII din 02.04.97 este formată din 7 titluri, cu diferite compartimente de reglementare:

• Titlul I are ca scop prezentarea generală a societății pe acțiuni, stabilește procedeele de plasare, circulaţie şi anulare a acţiunilor, obligaţiunilor şi altor valori mobiliare, precum și drepturile și obligațiile acționarilor;
• Titlul II descrie metodele de înființare și înregistrare a societăților pe acțiuni;
• Titlul III se referă la capital, profit și dividende;
• Titlul IV descrie organele de conducere a societății și atribuțiile acestora;
• Titlul V are menirea de a prezenta tranzacțiile societății cu valorile mobiliare plasate, tranzacțiile de proporții și conflictele de interese;
• Titlul VI tine de evidenţa, rapoartele financiare şi specifice, controlul şi dezvăluirea informaţiei;
• Titlul VII cuprinde aspectele legistlative cu privire la încetarea activității societății, dispozițiile finale și tranzitorii.

O altă lege fundamentală pe care se bazează reglementarea pieţei de capital în prezent este Legea cu privire la piața valorilor mobiliare din 18.11.98, publicată în Monitorul Oficial al R.Moldova nr.27-28/123 din 23.03.1999, care are menirea de a reglementa relaţiile ce apar la emisiunea şi la circulaţia pe teritoriul ţării a valorilor mobiliare, de a stabili dispoziţiile generale privind activitatea pe piaţa valorilor mobiliare, măsurile de protecţie a intereselor investitorilor şi răspunderea pentru încălcarea legislaţiei pe piaţa valorilor mobiliare.

Legea cu privire la piața valorilor mobiliare nr. 199-XIV  din 18.11.98 este formată din 4 titluri și acestea sunt:

• Titlul I descrie obiectul și subiectul legii, sfera de aplicare și noțiunile de bază;
• Titlul II se referă la emisiunea şi circulaţia valorilor mobiliare;
• Titlul III determină condiţiile generale de activitate a participanţilor profesionişti la piaţa valorilor mobiliare;
• Titlul IV se referă la protecţia intereselor investitorilor pe piaţa valorilor mobiliare.

      Întrucât autorităţile autohtone conştientizează importanţa investiţiilor străine pentru dezvoltarea durabilă a economiei Republicii Moldova, se atrage o atenţie deosebită apărarării intereselor investitorilor. În acest context, Republica Moldova s-a angajat să urmeze recomandările organizaţiilor internationale cu privire la implimentarea Codului de guvernare corporativă.

Standardele internaţionale oferă guvernării corporative o atenţie sporită. Conform principiilor OCED(Organizaţia de Colaborare şi Dezvoltare Economică) de administrare a corporaţiilor, guvernarea corporativă implică un set de relaţii între consiliul societăţii, organul ei executiv, acţionari şi alte părţi asociate (lucrători, parteneri, creditori, autorităţi locale ...)

Respectiv, din aceste relaţii rezultă principiile ce ţin de:

• asigurarea cadrului pentru o guvernanţă corporativă eficientă;
• drepturile acţionarilor şi principalele funcţii ale proprietăţii;
• tratamentul echitabil al acţionarilor;
• rolul acţionarilor în guvernanţa corporativă;
• diseminare şi transparenţă;
• obligaţiile Consiliului de Conducere.

Guvernarea corporativă este o necesitate stringentă şi pentru Republica Moldova, din cauza:

• integrării ţării în procesele de globalizare, care presupune necesitatea armonizării legislaţiei autohtone cu standardele internaţionale;
• posibilitatea prevenirii eventualelor conflicte corporative, diminuării abuzurilor de serviciu şi reducerii nivelului de corupere a persoanelor cu funcţii de răspundere ale companiilor;
• posibilitatea aplicării practicii de soluţionare a conflictelor corporative la nivel de întreprindere, până a se adresa în instanţele de judecată;
• posibilitatea promovării unei imagini benefice a companiilor faţă de investitori şi parteneri;
• posibilitatea soluţionării a unor chestiuni reglementate insuficient de cadrul legal existent.¹⁶

În aceste condiţii, în Republica Moldova s-a implimentat Codul de guvernare corporativă, aprobat prin Hotărîrea C.N.V.M. nr. 28/6  din  01.06.2007. El conține principii concrete, care au fost elaborate ţinând cont de cele mai bune situații din practica națională și internaţională, și reprezintă un set de standarde de guvernare pentru a ghida managementul și acționarii în aplicarea principiilor generale de conducere eficientă a unei companii. Acest cod, deşi nu are caracter obligatoriu, a fost deja aprobat de 28 de societăţi pe acţiuni (dintre care 14 sunt bănci comerciale), şi este de real folos pentru ridicarea nivelului eticii corporative în condiţiile economiei de tranziţie.

De asemenea, cu scopul popularizării pieţei de capital în rândurile publicului larg şi educaţiei financiare a acţionarilor, CNPF a aprobat Ghidul acţionarului, care are drept scop familiarizarea acţionarilor, într-un mod accesibil, cu drepturile şi obligaţiunile lor.

          Ghidul este structurat în 5 capitole, după cum urmează:

I. Societatea pe acțiuni. Caracteristici succinte.

II. Posesia acțiunilor.

III. Tranzacțiile cu acțiuni.

IV. Drepturile și obligațiile acționarului.

V. Plata dividendelor.

          VI. Îndrumări și politici de comunicare cu acționarii.¹⁷

Atât Codul de guvernare corporativă, cât şi Ghidul acţionarului fac parte din Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare a CNPF, şi au ca obiectiv informarea publicului larg şi protecţia investitorilor .

          În vederea implimentării Planului de acţiuni pentru realizarea recomandărilor Comisiei Europene s-a adoptat Legea cu privire la piaţa de capital nr. 171 din 11.07.2012. Legea prevede o schimbare radicală pe piaţa de capital în ceea ce ţine de instrumentele tranzacţionate şi participanţii profesionişti. Principalele deosebiri a noii legi faţă de legistlaţia existentă la moment sunt specificate în ANEXA 4.

           Printre aspectele pozitive a implimentării acestei legi putem enumera: diversificarea titlurilor financiare şi reglementarea procedurilor lor de plasare; liberalizarea tranzacţionării valorilor mobiliare; diminuarea termenului ofertelor publice; procedura de squeeze-out; simplificarea autorizaţiei pentru activitatea pe piaţa de capital; crearea fondului de compensare a investitorilor; irevocabilitatea tranzacţiilor; interzicerea tranzacţiilor cu utilizarea informaţiilor privilegiate şi introducerea raportării semestriale.¹⁸

           Desigur că adoptarea acestui act legistlativ pune în faţa Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare sarcina elaborării unui întreg pachet de acte normative, principial diferit de cel existent, care ar asigura continuitatea reglementării pieţei de capital la etapa de implimentare. Schimbările în infrastructura pieţei vor fi enorme, şi rămâne numai de văzut în ce mod va reacţiona piaţa noastră la această reformă, precum şi modul în care se vor adapta cei care activează în domeniu.

La moment, piaţa de capital autohtonă este caracterizată  printr-o diversitate slabă de instrumente şi servicii financiare. Singurele valori mobiliare care circulă pe piaţă sunt acţiunile, iar unicele servicii – brokerajul şi consultanţa procedurală. Sunt foarte puţin răspândite serviciile de underwriting, de administrarea portofoliilor şi de market-maker. Sunt foarte rare cazurile de creditare de către brokeri, vânzările scurte sunt interzise. Chiar dacă noua lege are anumite neajunsuri legate de capitaluri normative ridicate, precum şi de accesul liber al participanţilor străini, piaţa de capital din Republica Moldova necesită o schimbare, şi racordarea legistlaţiei la exigenţele Uniunii Europene prin introducerea unor modificări esenţiale este o binevenită. Desigur că piaţa autohtonă nu este pregătită pentru a fi atrasă în procesele integraţioniste, însă economia mondială la etapa actuală devine din ce în ce mai dinamică, şi dacă vom aştepta să atingem nivelul necesar de dezvoltare în condiţiile existente, riscăm să rămânem cu secole în urmă din punct de vedere a dezvoltării pieţei de capital. Posibil că această “terapie şoc” va fi benefică pentru evoluţia pieţei de capital autohtone.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Încheiere

În urma cercetării teoretice şi practice efectuate în domeniul reglementării pieţei de capital se poate afirma că reglementarea instituţională şi legistlativă nu îşi va pierde niciodată actualitatea, fiindcă ea stă la baza dezvoltării pieţei de capital şi, mai mult decât atât, la baza existenţei ei. Atât timp cât piaţa de capital va fi supusă unei reglementări calitative şi complexe, atât prin intermediul autorităţilor de stat, cât şi prin intermediul organizaţiilor de autoreglementare, ea va continua să fie profitabilă şi atractivă pentru investitori, creând un substrat favorabil dezvoltării economiei naţionale. Astfel, studiind şi analizând tema lucrării, se pot formula următoarele concluzii:

1. Reglementarea pieţelor internaţionale de capital a luat naştere atât  în baza teoriilor intervenţioniste formulate de către savanţi  – economişti,  cât şi pentru înlăturarea unor anumite evenimente produse pe piaţa de capital a diferitor ţări , cum ar fi crizele, fraudele şi manipulările.

2. În practica internaţională se cunosc 2 modele principale de reglementare a pieţei de capital – modelul Megaregulatorului şi modelul Twin peaks, însă fiecare stat îşi construieşte propriul său sistem de reglementare, care aparţine într-o măsură mai mica sau mai mare unuia din aceste 2 modele.

3. Reglementarea pieţei de capital autohtone a luat naştere după  obţinerea independenţei Republicii Moldova şi a avut ca premiză  necesitatea instaurării ordinii în condiţiile haosului creat de tranziţia bruscă de la economia centralizată la economia de piaţă.

4. Reglementarea instituţională a pieţei de capital din Republica Moldova este similară cu cea a ţărilor dezvoltate, şi este compusă din reglementarea de stat, înfăptuită prin intermediul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, şi din organizaţiile de autoreglementare, şi anume Bursa de Valori şi Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare.

5. Reglementarea legistlativă a pieţei de capital în Republica Moldova se realizează printr-o serie de acte normative şi legistlative, dintre care cele mai importante sunt Legea cu privire la Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare şi Legea privind societăţile pe acţiuni. La data de 11.07.2012 a fost adoptată Legea privind piața de capital, care reprezintă o viziune relativ nouă a reglementării legistlative a pieţei de capital autohtone, prin racordarea ei la exigenţele Uniunii Europene. Această lege prevede o liberalizare amplă a pieţei de capital, şi implimentarea ei va produce modificări profunde.

În general, în Republica Moldova, prin înfiinţarea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, a adoptat modelul Megaregulatorului. În prezent, atât sistemul instituţional, cât şi cel legistlativ este inspirat din experienţa internaţională. Cu toate acestea piaţa de capital rămâne a fi subdezvoltată, numărul de tranzacţii este redus iar investiţiile străine sunt tot mai puţine. Instabilitatea politică, justiţia coruptă, criza economică mondială, legistlaţia restrictivă şi anevoioasă sunt numai câteva din condiţiile care crează impedimente pentru investitori.

Din studiul realizat asupra reglementării pieţei de capital, considerăm că pentru a înlătura aceste neajunsuri autorităţile autohtone trebuie să îndeplinească următoarele recomandări:

•   consolidarea reglementării instituţionale şi legistlative a pieţei de capital în conformitate cu standardele international;
• stimularea dezvoltării pieţei de capital prin liberalizarea amplă a ei şi impulsionarea apariţiei unei diversităţi mai mari de instrumente financiare şi dezvoltarea infrastructurii pieţei;
• asigurarea respectării drepturilor investitorilor mici şi, de asemenea, a respectării drepturilor şi obligaţiilor tuturor participanţilor la piaţa de capital, conform legistlaţiei;
• perfecţionarea legislaţiei privind prevenirea fraudelor şi manipulărilor pe piaţa de capital, precum şi creşterea rolului organizaţiilor de autoreglementare în desfăşurarea tranzacţiilor pe piaţa de capital;
• dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu organismele internaţionale din domeniu şi cu autorităţile de supraveghere similare din alte ţări.

În condiţiile unei organizări şi reglementări calitative, piaţa de capital va deveni eficientă şi va duce la creştere economică , deţinătorii de economii vor fi mai cointeresaţi să îşi propuie capitalurile, iar utilizatorilor de resurse financiare le va mai avantajos să le procure de pe piaţa de capital decât să utilizeze resurse proprii sau cele de pe piaţa bancară.

Astfel, în Republica Moldova, ca şi în alte economii de piaţă, reglementarea are un rol de frunte în buna funcţionare şi dezvoltare a pieţei de capital. Autorităţilor noastre nu le rămâne decât să utilizeze cât mai eficace acest instrument cu adevărat important pentru a atinge obiectivele de dezvoltare dorite. Numai prin conştientizarea deplină a efectului fiecărei instituţii sau fiecărui act de reglementare se poate reduce riscul sistemic, înlătura practicile frauduloase şi manipulatorii şi se poate obţine o piaţă de capital atractivă şi onestă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

BIBLIOGRAFIE

I. Acte legislative şi normative:

1.1. Legea privind societăţile pe acţiuni, nr. 1134-XIII  din  02.04.97.  În: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.38-39/332 din 12.06.1997, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1-4/1 din 01.01.2008, văzută la 151.11.2012.

1.2. Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, nr.192-XIV din 12.11.98. În: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.117-126BIS din 14.08.2007, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.22-23/91 din 04.03.1999, văzut la 15.11.2012.

1.3. Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare nr. 199-XIV din 18.11.98. În: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.27-28/123 din 23.03.1999, văzut la 15.11.2012.

1.4. Legea privind piaţa de capital nr. 171 din 11.07.2012. În: Monitorul Oficial nr.193-197/665 din 14.09.2012, văzut la 15.11.2012.

          1.5. Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a Moldovei nr. 62/14  din  26.12.2008. În:Monitorul Oficial nr.37-40/125 din 20.02.2009, văzut la 15.11.2012.

1.6. Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare cu privire la aprobarea Regulilor Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei nr. 11/10  din  19.03.2010. În: Monitorul Oficial nr.54-55/224 din 16.04.2010, văzut la 15.11.2012.

 

II. Manuale, monografii şi lucrări didactice:

2.1. Anghelache,G..Piaţa de capital: carcateristici, evoluţii, tranzacţii. – Bucureşti: Editura Economica, 2004.

2.2. Рот А., Захаров А., Миркин Я., Бернард Р., Баренбойм П., Борн Б.. Основы государственного регулирования финансового рынка,- Москва: Юстицинформ, 2002.

2.3. N.Garştea, A.Coica, A.Gherman, A.Cobzari, A.Cazachevici, V.Covalenco, V.Chivriga. Impactul semnării acordului de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană asupra pieţei de capital din Moldova,-Chişinău:Ed.Bons Offices,2011.-p.43

2.4. Hervé GASTINEL, Bernard Eric. Les Marchés boursiers dans le monde : situation et évolution, -Paris:Montchrestien, 1996.

2.5. Negoescu Gheorghe ( coordonator ).“Piata de capital”,- Galaţi:Ed. Alter Ego,1998.

2.6. Маренков Н.Л..Рынок ценных бумаг  и биржевое дело.- Mосква:URSS, 2004.

2.7. А. Килячков, Л. Чалдаева. Рынок  ценных бумаг и биржевое дело.- Mосква: Экономистъ, 2008.

2.8. B.A. Боровкова. Рынок ценных бумаг.-Sankt-Petersburg: Питер СПб, 2008.

2.9. Жуков Е.Ф. Рынок ценных бумаг.- Mосква: ЮНИТИ-ДАНА, 2003.

2.10. Колтынюк Б.А. Рынок ценных бумаг.- Mосква:Михайлова, 2004.

2.11. Ovidiu Stoica. Mecanisme şi instituţii ale pieţei de capital. Pieţe de capital emergente.-Bucureşti:Ed.Economica, 2002.

2.12. Бердникова Т.Б. Рынок ценных  бумаг и биржевое дело.- Mосква: Инфра-М,2004.

 

III. Articole din ediţii periodice:

3.1. Ломтатидзе О.В. Государство как  фактор воздействия на поведение  и развитие финансовых рынков.//Финансы и кредит-2009.-nr.27(363).-P.46-50

3.2. Maţui Vadim. Noile posibilităţi ale reglementării de stat a sectorului financiar.//Economica-2003.-nr.4.-P.92-95.

3.3.Natan Garştea. 2007-an de pregătire a unor mari schimbări pe piaţa financiară a ţării.// Fin-Consultant.-2007.-nr.2.-P.29-33.

3.4. Carol Marat. Avem nevoie de piaţa valorilor mobiliare?.//Fin-Consultant.-2007.-nr.5.-P.33-34.

 

 

 

IV. Articole şi comunicări ştiinţifice:

4.1. Kuciuk Valeriu. Sarcinile de drept ale autorităţilor de stat pe piaţa de capital.//Analele ATIC.-2003,-Vol.II-III.,-P.11-43.

4.2.Onuţă Svetlana. Rolul autorităţilor administraţiei publice în procesul de supraveghere şi reglementare a pieţei de capital.//Academia de Administrare Publică-15 ani de modernizare.-2008.-P.73-74.

4.3.Vasile-Liviu Ichim.Particularităţile procesului de integrare financiară europeană şi oportunitatea aderării la UE.//Racordarea sistemului financiar la exigenţele Uniunii Europene(ASEM).-2004

4.4. Elena Albul. Caracteristica generală a legistlaţiei ce reglementează  piaţa de capital a Republicii Moldova.//Creşterea competitivităţii şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere(ASEM).-2007.-P.142.